Contractul forward



Pentru eliminarea riscului de contraparte, o clauza a contractului forward stipuleaza ca cei doi participanti la schimb trebuie sa constituie o garantie in bani (de obicei un anumit procent din valoarea marfurilor ce fac obiectul contractului) care va fi pastrata pana la scadenta de catre o terta persoana.

In cazul neexecutarii contractului la scadenta, partea vinovata pierde garantia in favoarea celeilalte. Aceasta garantie nu este altceva decat o masura de asigurare a bunei executii a contractului la scadenta.

Exemple de contracte "forward "

Bancile ofera clientilor care deruleaza operatiuni in valuta posibilitatea "blocarii" cursului pentru un anumit interval de timp (o luna, 3, 6 luni sau chiar un an).

Sa luam situatia unui importator roman care cumpara de la un partener din Germania produse in valoare de 200.000 Euro, urmand sa le primeasca si sa le achite peste 2 luni. Produsele importate le vinde pe piata interna la pretul de 800.000 lei.

In momentul semnarii contractului, importatorul nu-si poate estima cu exactitate profitul din cauza cursului valutar RON/EURO (marfa se achizitioneaza in euro si se incaseaza in lei). La momentul semnarii contractului de import cursul RON/EURO este 3.5000.

Daca ar plati produsele imediat, importatorul ar trebui sa cumpere cei 200.000 Euro la cursul de mai sus si pretul in lei al marfurilor va fi de

200.000 x 3.5000 = 700.000 lei

iar profitul obtinut din vanzarea lor partenerilor locali va fi de

800.000 – 700.000 = 100.000 lei

Intrucat valuta va fi cumparata abia peste 2 luni, importatorul roman nu stie cat va fi la momentul respectiv cursul RON/EURO si deci nu-si poate estima in lei costul de achizitie al produselor.

Daca peste 2 luni Euro se va aprecia in fata leului atunci el va fi avantajat intrucat va plati mai putini lei pentru cei 200.000 EURO. La un curs de 3.4000 RON/EURO costul in lei al produselor importate va fi de

200.000 x 3.4000 = 680.000 lei

iar profitul dupa vanzarea lor

800.000 – 680.000 = 120.000 lei

In situatia in care Euro se va deprecia fata de leu, importatorul va plati mai mult la achizitionarea valutei. La un curs de 3.6000 RON/EURO la scadenta contractului, costul produselor importate va fi de

200.000 x 3.6000 = 720.000 lei

iar profitul obtinut

800.000 – 720.00 = 80.000 lei

Iata deci intr-o prezentare simplista modul cum fluctuatia cursului valutar poate influenta profitul unei companii.

Pentru eliminarea acestui risc, importatorul poate alege una din urmatoarele solutii:

- sa cumpere cei 200.000 Euro in momentul semnarii contractului si sa plateasca produsele imediat. In acest caz el va trebui sa se lipseasca de acesta suma pentru cel putin 2 luni timp in care nu va avea ce vinde (marfa soseste abia peste 2 luni).

- sa vanda mai departe produsele pe piata interna cu pretul exprimat in Euro. In aceasta situatie, daca euro se depreciaza comparativ cu leul dupa ce plateste importul si incepe sa incaseze de la partenerii locali marfa livrata, incasarile lui in lei se vor diminua afactandu-I profitul. Deci nici in acest caz riscul valutar nu dispare in totaliate.

- Sa mareasca pretul in lei al produselor cu o marja care sa-i asigure profitul estimat in cazul unei deprecieri a leului in urmatoarele 2 luni. Aici va avea de pierdut in fata concurentei prin pretul mai mare practicat pentru produse.

- Sa incheie un contract forward cu o banca prin care sa cumpere cei 200.000 Euro in momentul contractarii importului.

- Sa cumpere cei 200.000 euro pe piata futures pe o scadenta cat mai apropiata de scadenta contractului sau comercial.

Ultimele doua variante ii asigura importatorului eliminarea totala a riscului valutar. Vom
prezenta in continuare varianta contractului forward urmand ca ultima varianta sa fie prezentata la momentul abordarii teoriei contractului futures.

Importatorul poate incheia un contract forward valutar in suma de 200.000 euro avand ca partener in tranzactie orice banca comerciala care ofera acest produs. Contractul ii va oferi acestuia posibilitatea de a cumpara 200.000 euro peste 2 luni la un curs negociat cu banca respectiva. Sa presupunem ca acest curs negociat cu banca partenera in tranzactie este de 3.5500 RON/EUR.

Aceasta inseamna ca la scadenta, indiferent de cat va fi cotatia RON/EUR pe piata valutara spot, importatorul va plati pentru cei 200.000 euro

200.000 x 3.5500 = 710.000 lei

Astfel, el isi va putea vinde produsele pe piata interna cu pret exprimat in lei si va realiza un profit de

800.000 – 710.000 = 90.000 lei in conditii de deplina siguranta.

Pentru acest contract, el va trebui sa depuna la banca o garantie de buna executie a contractului, sa spunem de 10% din valoarea lui (71.000 lei).

La scadenta contractului importatorul va plati bancii restul de 639.000 lei (710.00 lei minus avansul de 71.000 lei depus la semnarea contractului forward) si va primi in schimb 200.000 Euro cu care va achita contravaloarea importului. Daca la scadenta el refuza sa cumpere cei 200.000 Euro conform contractului, va pierde cei 71.000 lei.

(Garantia de 10 % utilizata in acest exemplu este orientativa, bancile putand sa perceapa valori mai mari sau mai mici in functie de nivelul de risc pe care il tolereaza).

Pentru exportatori, situatia este si mai presanta intrucat ei nu au posibilitatea sa vanda din timp valuta pe care o vor incasa in viitor.

Daca un importator poate cumpara valuta necesara platii in momentul contractarii importului, un exportator care incaseaza suma in devize la termenul stabilit prin contractul de export nu poate decat sa astepte scadenta contractului pentru a face schimbul valutar.

Si in cazul exportatorilor operatiunea forward functioneaza intr-un mod similar cu cel al importatorilor. Singura diferenta consta in pozitia de vanzator la termen pe care trebuie sa o ia acesta in tranzactia cu banca. La scadenta contractului exportatorul incaseaza valuta pe care o vinde bancii la cursul de schimb stabilit in momentul incheierii contractului forward.

Aparitia contractelor forward a adus un plus de siguranta tuturor comerciantilor care derulau operatiuni la termen. In cadrul unor piete specializate, producatorii agricoli isi puteau vinde produsele cu mult timp inainte de recoltarea lor prin simpla semnare a unui contract forward.

Concluzie: contractul forward reprezinta o forma de asigurare a pretului si a livrarii produsului pentru o data viitoare.

cantitate: negociabila
pret: negociabil
termen livrare: negociabil

Recomandare

"Niciodată să nu spui că un contabil aduce credit profesiei sale; un contabil bun aduce debite profesiei sale."

Charles J.C. Lyall

 

"Experienta m-a invatat cateva lucruri. Primul este acela de a-mi asculta instinctul, indiferent de cat de bine suna ceva pe hartie. Al doilea este ca in general esti mai castigat daca ramai alaturi de ceea ce cunosti, iar al treilea lucru este ca uneori, cele mai bune investitii sunt cele pe care nu le faci."

Donald Trump